...dimineata pe racoare...

     Ce bine e sa fi in vacanta, sa stai sa "flenduresti" vremea intr-un mod frumos, dupa un an plin cu de toate, sa-ti pregatesti surprizele pentru cei dragi cu cea mai mare placere, sa-i faci fericiti pe cei din jurul tau si apoi sa faci un dus cu apa rece, deoarece caldura nu-ti este cel mai apropiat prieten, dorindu-ti o ploaie racoroasa de "vara" in plina vara, sa iesi afara, s-o intampini, cu fruntea sus, cu ochii inchisi, sa te invarti usor, intr-un cerc perfect, executat de bratele tale paralele cu solul si intinse la maxim, deschizand gura si cu mintea pe alte meleaguri mirifice sa canti refrenul piesei celor de la Zdob si Zdub, s-anume "Dimineata pe racoare...", da, frumos cadru, dupa care, doar atat, pentru ca vecinul de 4 iti va arunca tot dimineata si tot pe racoare un cartof zbarcit in cap, iar tu in virtutea ta vei reformula refrenul in modul urmator "Dimineata pe racorare, ies afara sa-mi iau cartoful in felinare", dar tu nu te vei supara, pentru ca...esti in vacanta, si pana la urma nimeni nu te opresti ca sportiv fiind sa returnezi "frumos" si tu cartoful "pierdut" in ochii tai, cu o executie ala Federer, doar fara racheta, pana in gura vecinului, cartoful facandu-se pe loc si pe moment cartof prajit in gura acestuia, de la superviteza luminii cu care a fost aruncat, continuand si ultima parte a cantecului cu..."dau vecinului de mancare", si tot asa, dupa aia, mergi la magazin, iti cumperi tot ce este mai bun pentru gura si burtica ta, exceptie facand bineinteles, cartofii, te retragi in cuibusorul dragostei sa-ti iei micul dejun si sa pui tara la cale si ziua asta de vacanta, scriind pe blog un articol "cartofar"...sa aveti pofta!!!