...ce n-as da...

   Ce n-as da...sa pot sa...sa mai vad...sa mai aud...sa simt...e seara sau e noapte poate...nu ma recunosc cand ma vad in oglinda...e o imagine acolo, dar nu stiu a cui e...esti ceea ce vezi, era o vorba...dar din pacate sau din fericire e doar o vorba sa-ti mai spun cu...Dumnezeu sa-l ierte...ceasul s-a oprit...sau i s-a terminat bateria...sangele explodeaza in mine de trairi, vulcanul Etna ar fi mandru de mine...viata mea a plecat in alta viata...banuiesc...simt caldura timpului de odinioara...ma imbratiseaza amintirile...si eu ma las imbratisat de ele...nu fug, nu ripostez, ma las captiv...macar cu gandul...ca ziarul financiar nu mai vine de mult timp ca nu am mai platit abonamentul...muzica e si ea prezenta, muzica Universului...ma intorc cu fata la perete, ma asez intr-un colt al camerei, ma transpun intr-o icoana, nu sunt un idol pentru nimeni, poate doar pt eu-l meu, ca al altora sigur nu...strig catre Univers cu atatia decibeli incat m-ar trupa Holograf pe post de boxa in turnee...iar el, Universul imi raspunde cu un strop...de ploaie, o raza de soare, roua, bruma,  fulg de zapada, nici eu nu stiu ce e...si acel strop mirabolant imi mangaie fata cu toata splendoarea lui, imi transmite frisoane ca si limba lui Labush, cainele vecinului meu, Shchiopu', pe piciorul meu stang, dar nu e el, e un strop din viata mea ce a plecat in acea viata, strop ce ma face sa cred...ca azi, aici, acum nu e...totul e o copie ce se vrea uneori fidela sau proasta la viata pe care o stiu eu...si care se incinge in asteptarea mea...curand, draga mea, curand....ne asteptam reciproc si o sa ne dam cioca-boca ca si paharele de sampanie ciocnite de indragostiti la cumpana dintre ani...concluzia? Ooo, viata mea:)))...