Revenind la mersul la mare, sau alergarea la mare, acest jogging continuu care il fac romanii pt 2-3 zile, romani din toate partile tarii pt a vedea marea lui Mazare, o putem numi asa, ca nu mai e mare d-nei Neagra, atata timp cat domn primar monopolizeaza tot si daca tot ne-am facut si imn pe zeci de mii de euro, atunci hai la Mamaia sa-l vedem pe tataia cum isi gadila......Dar sa lasam asa-zisele vulgaritati si sa ne bucuram de acest mers la mare, acest mers, o data pe an, scurt, ca "nu e bani".
Dupa un drum indulcit de autostrazi suspendate si tuneluri ca afara, ajungem direct la plaja, unde femeile romance se pare ca nu mai au bani nici de haine, pt ca sutienele s-au scumpit, domnisoara Victoria nu vrea sa ne mai zica celebrul ei secretul ce dainuie peste mari si tari si asa ca romancele au mers pe sloganul "Jos textila, avem bani doar de chiloti de la Billa!"
Ici, colea mai vezi si cate un caine fara stapan ce saliveaza si el la exponatele venusiene de pe plaja noastra, caini ce o sa-i numim, nu maidanezi, ci simplu "robermani". De ce robermani? Pt ca sunt caini romanesti ce la place berea bauta alaturi de oameni, ro-ber-mani, pt ca stapanii lor sunt altruisti si cand ii vad ca saliveaza le mai dau si lor un gat de bere, poate asa li se potoleste si lor setea. De cealalta parte sunt "robelmanii", astia sunt cainii care stau cu salvamarii si sunt acele javre care belesc ochii dupa exponatale de la Antipa de pe plaja, ca mai sunt si asemenea specimene, antice, vechi si de demult, numite in popor simplu si sugestiv balene...deci ro-bel-mani si ro-bel-women, femelele.
Salvamarii si barbatii de pe plaja cu burtile lor pe post de airbag la purtator, acest marsupiu modern, numit tot in popor "butoiashul atomic Ursus" "dealul suspinelor" sau "brelocul pieptului" nu sunt nici ei mai prejos, se "benocleaza" atent la exponate, mai ales la cele de la geamandura si cauta cu desavarsire lipsa secretului Victoriei, muscandu-si buzele si zicand printre dinti "E pusca in service, ca ce te-as alici!"
"Caroseria" femeii e de toate felurile, pentru toate gusturile, ca la piata din Obor sau ca la salonul de la Geneva, unde expresia de agatare a lui Oreste "Papushe bem o ciorbitza?" tine sau nu, dupa caz, iar acolo unde nu tine, barbatii se retrag in glorie, ascunzindu-si esecul cu apelativul si expresia "Fatalo, eu sunt greu de ucis ca Bruce Willis, dar tu ai murit odata cu dinozaurii!" sau "Fa cine te crezi tu sa ma refuzi pe mine? Zana chioshcului?"
Dar cu toate astea, marea sta linistita, e "in apele ei" cum s-ar zice, sta si ne gazduieste pe fiecare, cu bune, cu rele, ne urmareste, e ca o "spioanca" kgb-ista si ne aplauda cu valurile ei, sau ne inghite dupa caz, depinde fiecare cu destinul vietii ei sau a lui, destin ce ne-a adus la mare, ca sa mai uitam de una de alta, sa ne mai scaldam in marea albastra de Voronet, sa uitam de griji si de seful sau patronul care a ramas singur si vorbeste "urseshte" cu el insusi pana ne reintoarcem noi din mini-vacanta si uita asa ne mai bucuram si noi de "mica marea" noastra mare...asa ca pana data viitoare...la mare...tinem aproape, dar niciodata acolo...pentru ca eu nu uit de nimeni si nimic ce m-a impresionat in viata, elefant sunt la memorie, sinsila la blana si crocodil la genti...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu