...cica meseria e bratara de...

       Va mai aduceti aminte de momentele din scoala primara, gimnaziala sau chiar si la liceu cand va intreba domnul/amna invatator/are, profesor/oara sau diriginte/ace vreti sa va faceti cand veti fi mari? Ce meserie, ce profesie v-ati dori? Si noi, elevii care mai de care cu tot felul de raspunsuri, scrise ba pe niste biletele in clasele primare, ca deh ne era cam rusine sa vorbim de fata cu toti colegii despre ce voiam sa facem in viitorul nostru, desi eram cativa mai indrazneti, dar si cativa care preferau sa ramanem in anonimat cu meseriile declarate, pentru ca mereu se gaseau niste sturlubatici de colegi care sa faca misto despre visele unora ce se voiau sa devina realitate mai ceva ca in piesa lui Spike-Realitate, acei colegi, printre care de obicei trebuia sa se afle neaparat si un reprezentant al gelulei, un rotofei, o adunatura de straturi de zici ca aluatul ce il punea mama la dospit era un fleac, de s-ar mira si Coca de la Pufi ca e cineva ce ii strica numele, acest "manechin" al lui Botezatu care batea toti copiii de prin clasa, inclusiv si cuie daca avea ocazia batea, nu mai zic de devorarea pachetelelor noastre de acasa, facute de mainile muncite ale mamelor noastre, pachetele ce ii faceau cu ochiul grasului "pompasului" ca lui Popeye dupa spanac. Revenind la meserii, prin gimnaziu mai si incercam sa argumentam de ce am vrea sa devenim aia si aia, dar printre meseriile clasice spuse in ciclul primar si repetate mai apoi in gimnaziu, doctor, avocat, actor, muzician, aviator se mai gaseau si raspunsuri haioase gen "eu nu vreau sa ma fac nimic, ca tare bine e sa fi mic" sau "sa ma joc toata ziua si sa nu mai vina noaptea asa repede ca sa ma joc mai mult" sau "eu vreau sa fiu din ala care chinuieste ramele si daca castig si bani din asta e si mai bine" etc., raspunsuri date in mod special de prichindeii de clasa a 1-a, dar imi aduc aminte si de afirmatiile lui Mircea Badea care spunea ca cea mai frumoasa meserie din lume e cea de musafir, sau a lui Andrei Gheorghe care spunea ca atunci cand era mic era fascinat de soferii masinilor de gunoaie cat si de omul sau oamenii care stau pe marginea masinii langa pubele, oameni care ajutau la incarcarea si descarcarea gunoaielor.
      In concluzie, fiecare dintre noi visa sa devina ceva tare de tot, ceva ce ne atragea, si ce era frumos ca pe vremea mea nu ne gandeam asa mult la eventuala suma de bani care am putea s-o castigam din meseria dorita, ci ne gandeam s-o practicam cu mare placere, spre deosebire de copiii din ziua de azi care pun foarte mult banul pe primul loc, in detrimentul placerii de a munci ceea ce ne-am ales, drept fiind totusi si faptul ca in ziua de azi banul e...dar despre bani intr-un articol viitor.
Citatul zilei: Succesul este un profesor prost. El ii impinge pe oameni sa creada ca sunt infailibili. ( Bill Gates )