...oda majestatii sale, FEMEIA...

    Da mai si asa e cu...ala si aia...dar gata...chiar in weekend bloguletzul meu a facut 2 luni, el e mic ma!...si in acest timp nu am scris nimic mai concret despre ea, FEMEIA, fata, fecioara, colega, prietena, iubita, sora, verisoara, mama, bunica, ca toate sunt femei si toate fac parte mai devreme sau mai tarziu din sirul asta de zile si nopti adunate ca niste margele, transformand sirul intr-un sirag de perle pentru existenta noastra...
   Imi vine sa zambesc cand incep sa scriu azi despre femeie, dar in sensul bun, pentru ca dis-dimineata m-am trezit cu gandul la ea...la femeia care pentru multi dintre noi e centru Universului, e cea care daca DUMNEZEU nu ar fi inventat lumea, sigur ar fi inventat-o ea, ea ar fi pus cerul deasupra noastra a barbatilor, sugerand o esarfa imensa, culoarea fiind una noua, numita "albastru de mujer" pe timpul zilei, esarfa ce ar fi acoperit capsorul ei minunta, unde norisorii ar sugera puritatea fecioarei, si "albastru nocturn" unde stelele...care le avem noi in capsor cand le vedem reprezinta atuurile cu care ne fac viata mai luminata. Tot ele ar fi facut si pamantul, solul, pe care pasesc gratios, fie la camp cu piciorusul ei gol si glezna fina, caci ea, femeia chiar daca tot munceste tot gratioasa ramane, fie pe strada intr-un pantof pe care poate tot noi barbatii i l-am cunmparat cu mare drag cu o ocazie ce nu trebuie sa fie mereu speciala, fie cu o cizmulita cu toc inalt ce ne face pe noi, masculii sa iubim inventatorul tocului, fie pe podiumul de prezentare de moda, unde hainele si desuurile sunt ele incantate ca se afla pe minunatul corp al femeilor si nu invers etc...Dupa cer si pamant, elementele despre care s-a scris asa de mult, eu zic ca ne-ar fi facut pe noi, barbatii, deci suntem totusi in top, pe locul 3, dar primele organisme cu viata, deci aplauze pentru ele, pentru femei: )...Ne-ar fi modificat ele poate anumite parti ale corpului, poate in special creierul, dar si anumite elemente de conduita, dar nu vreau sa vorbim despre noi azi, ci de ele, la modul sublim si iubaret. Ar fi aparut si restul lucrurilor pe aceasta planeta, care s-ar fi numit Venus poate, si ele ar da startul la convietuire, la sistemul "Hai sa traim!".
   START!!! Noi ne-am intreba intr-o zi cine ne-a creat, daca nu a fost DUMNEZEU, si ele, aici  in postura de mame ne-ar povesti, ca le datoram lor existenta, ca ele au lasat gratia fetelor de pe podium pentru a deveni mame, au lasat simguratatea si ne-a adus si un tata, au lasat de la ele mult, si cu multa iubire si travaliu, sacrificiu, cu mana ei dreapta sau stanga stransa de cea a barbatului in timpul nasterii care ca imagine e divina, o comuniune ce uneste in acel moment partea celesta cu solul, pentru ca amandoua sunt de partea femeiiiatunci, ca doar ele le-au "inventat"...si noi crestem si invatam, mama isi face rolul si ne da tot ce e mai bun, si incet incet, pe langa femeia-mama descoperim femeia-colega de la gradi' care parca ne starneste alte sentimente, nutreste in noi ceva ce nu am mai simtit, ne trezim ca ne da un sandwich ca in reclama, ne trezim ca ne bate, ne trezim ca ne putem juca cum cu mama nu o faceam...e clar am dat de ea, de FEMEIE...de aici incep durerile de stomac, nu ca am fi mancat ceva rau, ci fluturasii care noi ii credeam inofensivi, acuma nu le mai place aerul si natura si modul cum alergam dupa ei, ci isi gasesc veacul la noi in stomacel, facand din fata de la gradi o zeita, asa intamplandu-se si mai tarziu cu fata de la scoala, de liceu, facultate. Binteinteles ca ea se mai poatre numi fata-vecina, amica prietenului meu cel mai bun, fata dirigintelui, profesorului, fata din parc, fata din coltul blocului etc...
   Zeita simte tot, vede ca e privita altfel, cu privirea noastra de cal, cu obloanele trase pentru nu stiu cata vreme, dupa aia schimbandu-ne ochii in ochi de vacuta, acea privire simpatica de blegut, hopa ne-am indragostit...da si ea si-a dat seama...o vedem irezistibila, nu-i putem rezista, nici nu vrem, o vedem mai frumoasa ca niciodata ca in povestile ce ni le spunea mama sau bunica si incepeau cu "A fost odata ca niciodata...", o vedem printesa si asa este, pentru ca noi, barbatii imediat ne transformam ori in niste bufoni de curte regala in fata ei, ori in niste valeti, asa ca fata obisnuita devine alteta intr-un scurt timp, dar ea merita, ca ea e cea care ii cunoaste cel mai bine pe fluturasii nostri din stomac, si tot ea ii "dirijeaza" cu prezenta ei in viata noastra...si odata aparut si iubirea ce le-o purtam, suntem fericiti, ca ele ne-au facut sa le iubim, sa le adoram, sa le dorim in fiecare secunda a vietii, sa ingenunchem in fata lor in timp ce ele in acest moment parca poarta o aureola, facandu-le sfinte pe altarul vietii noatre.
    Am intalnit feluri si feluri de femei, nu vreau sa vorbesc de rau acuma, ci doar de bine, si la fiecare mi-a placut cate ceva, au stiut si stiu ce si cum, si ele femeile mereu ne vor fermeca zilele si noptile ca niste zane ce se vor, si sunt zane cu noi daca stim sa le apreciem, sa le facem fericite si sa le iubim au ardoare, sa fim alaturi de ele cand au nevoie, sa fim in prima linie pentru ele, sa fie primordiale pentru noi, sa fim fericiti in primul rand cannd sunt ele fericite, ce mai, lumea incepe si se incheie cu ele...
   Ar fi foarte multe de spus de femei, enorm de multe, dar ma retrag ca am de sunat un Dumitru azi:), dar dupa asta gandul tot la ea imi fuge, ca ea imi domina viata, ca ea, femeia e totul...
Azi la citatul zilei o sa incerc sa compun eu unul despre EA...pana atunci IUBITI FEMEIA si cu ocazia asta spun si eu TE IUBESC FEMEIE!!!
Citatul zilei: "Femeia e ca un cristal in care noi ne oglindim trup si suflet, iar cristalul se roteste plimbandu-ne trupul si sufletul in modul dictat de ea!"